O altă perspectivă

Simțeam chemarea mării, iar privirea aruncată camerei de hotel a fost doar una trecătoare, mi-am luat în grabă șlapii în picioare și am dat fuga spre plajă.Mirosul apei sărate îmi gâdila suflarea.Momentul reîntâlnirii cu marea l-am surprins într-un articol precedent;ceea ce m-a izbit a fost liniștea purtată de Septembrie, care a absorbit stațiunea Costinești.În plină vară, auzul abia putea face distincție între genurile de muzică, fiind bombardat cu fel de fel de melodii, care nu știi din ce direcție au erupt, mii de turiști care se deplasează asemeni unor pinguini de-a lungul plajei, în apă sau printre tarabe.Verile trecute mă pierdeam în mulțime, dar vacanța asta am reușit să mă pierd în mine, iar acest lucru nu poate decât să mă umple de bucurie.

Era încă dimineață, câteva persoane pierdute se plimbau pe plajă.Marea, în splendoarea sa nu se lăsa tulburată de lipsa vizitatorilor, ea încă ținea vara strâns în valurile sale. Liniștea mă tulburase.Nu credeam că stațiunea tineretului va deveni atât de adormită când soarele încă se lupta să se arate de printre nori, pentru a-și arunca razele fierbinți care îmi mângăiau pielea. Și totuși, liniștea mă cuprinsese cu totul, țintuindu-mă de nisipul moale. Pentru prima dată după mult timp îi strângeam mâna liniștii, pe care nu credeam că o voi regăsi la mare.Făcusem pace cu mine. Aveam nevoie de vindecarea renăscută din liniștea mării.

Trezindu-mă totuși din reveria profundă, spre amiază observasem noi persoane care se avântau în valurile reci și spumoase.Plaja fusese invadată de valuri de turiști, ignorând liniștea ce domnea de câteva zile, parcă vara revenise și odată cu ea și murmurul celor care nu se încumetau să părăsească îmbrățișarea strânsă a mării.A doua zi, când am revenit pe plajă, nici nu-mi așezasem bine prosopul, căci jocul pescărușilor deasupra apei îmi atrăsese atenția, era propriul lor ritual de a atrage prada, ascunsă sub valuri.Tot mai multe persoane se apropiară de valuri, cu grijă și nu înțelegeam de ce, mutându-mi privirea dincolo de pescărușii poznași, am rămas fără glas, admirând incredibila scena ce se petrecea sub ochii mei..sub ochii tuturor care priveau …erau delfini, care dansau cu valurile și se apropiară din ce în ce mai mult de mal, era ceva magic, ca și cum jucau o piesă pentru noi.Era cadoul lor pentru noi, cei rătăciți pe plaja nisipoasă;marea nu sfărșise să arate totul odată cu plecarea verii.

Niciodată nu avusesem ocazia să pot privi delfinii înotând cu asemenea grandoare în plină mare, nici o vără petrecută la mare nu-mi rezervase acest tablou, uite că aveam să-l descopăr la începutul toamnei.Până să mă desprind de priveliște și să pot surprinde într-o poză ceea ce-mi era dat să vad, bărcile ce se avântau pe mare, îi alungaseră, dar imaginea lor rămase vie în mintea mea.Îmi dorisem de mult timp să ajung la Delfinariul din Constanța …nu reușisem.În schimb, au venit delfinii sub ochii mei.De altfel, ultima zi petrecută în compania mării îmi adusese un alt musafir, mai blănos de această dată, un câine de talie medie, negru cu alb, care a ținut cu orice preț să sape o groapă la picioare noastre și să se așeze în ea, comod, întinzându-și capul pe prosopul meu, ca mai târziu să-mi prindă un deget de la picior, între dinți, pentru a se juca cu el. Toate acestea s-au întămplat în timp ce stăteam pe plajă, lenevind sub soarele bătăios.Surprins asupra faptei, câinele se predase, cu lăbuțele ridicate, cerând îndurare prin intermediul ochilor săi umezi, iar după ce și-a primit porția de alint a și adormit dus, ba chiar i se alăturase un nou tovarăș mai blănos.Partea bună era că acum chiar mă simțeam în siguranță! 

Totuși, dacă vă aventurați prin Costinești toamna, va fi necesar să aveți în vedere că nu beneficiați de prea multe facilități.Instabilitatea vremii ar putea fi o problemă nesemnificativă.Cluburile se închiseseră toate, terasele se aflau în plină ordine și curățenie, cea mai mare parte dintre ele.Dacă aveți de gând să vă cumpărați suvenire pentru cei dragi, vă încurajez să amânați această dorință pentru o vizită la mare în plin sezon, când tarabele nu vor fi închise cu lacăt.Din ceea ce am remarcat, nu veți avea prea multe opțiuni în ceea ce privește locațiile care vă pot servi mâncarea dorită…o grijă va fi aceea să puteți găsi un restaurant acceptabil, care să fie deschis și seara, când după o plimbare lungă până la epavă, stomacul dumneavoastră se revoltă.De altfel, în afara sezonului, nu veți mai găsi la orice pas:înghețată, gogoși, porumb fiert sau alte gustări, care în plin sezon vă inundă privirile.Prima și a doua zi am reușit să savurez o înghețată și o clătită cu gem, ulterior dacă aș fi poftit ceva dulce, supermarketul din colț ar fi fost singurul sprijin.În septembrie, mai ales după data de 10, dacă nu sunteți genul care să vă adaptați situației, să nu vă mire faptul că toată lumea va strânge totul din stațiune, întreaga priveliște îndemnându-vă să părăsiți curând zona de vacanță.Dacă nu aveți o problemă cu precaritatea serviciilor care vă vor sta la dispoziție în timpul vacanței, fiind împătimiți ai mării, cu siguranță în orice perioadă a anului veți păși spre mare, vă veți simți ca acasă, mult mai aproape de propriul vostru suflet.

Făcând abstracție de metamorfoza la care este supusă stațiunea în afara sezonului estival, orice vacanță petrecută la mare, poate fi de vis .Totul depinde de viziunea fiecăruia, în parte.Drumul spre casă a fost și mai obositor ca la venire, acum fiind nevoiți să schimbăm mai multe mijloace de transport.Am luat un microbuz din Costinești  până în Constanța, care circula din 20 în 20 de minute .Ulterior ne-am urcat în  trenul care pleca din gara Constanța către București Nord, unde am poposit o oră în gară până la plecarea următorului tren către Iași.De la București până la Iași am amorțit, stând pe scaune timp de 7 ore.La ora 23, pășind iarăși în gara din Iași, obosiți și totuși relaxați, în urma vacanței buclucașe.

Oricâte planuri aveți în minte, luați totul ușor ,având în vedere și o marjă de eroare a calculelor făcute, fiind mereu deschiși spre schimbări.Când porniți la drum, păstrați mereu în minte destinația pe care o doriți, pentru ca nicio piedică să nu vă întoarcă din drum!Mergeți până la capăt!

Zâmbește-i zilei de azi, pentru ca ea să te celebreze!☀