Se știe că legătura specială dintre câine și om dăinuiește de zeci de mii de ani, nu de azi, de ieri.Am ales să abordez acest subiect tocmai din perspectiva unei persoane care îndrăgește câinii și chiar are un prieten atât de jucăuș, o cățelușă pe nume Tysha, pe care o ador tocmai pentru că a spulberat prejudecățile despre cât de inoportună ar putea fi prezența unui câine în casă.
Pot admite că sunt, atât împătimiți de animale, cât și persoane care nu agreează animalele de companie, persoane cărora le este frică de acestea sau cărora le displac animalele din considerente proprii: fac mizerie, îngrijirea lor necesită resurse și timp, fac gălagie etc. Ceea ce îmi displace, în schimb ,e faptul că mulți au propriile prejudecăți și țin morțiș să și le reverse asupra celorlalți.Eu am auzit de multe ori sfaturi gratuite, precum: „Mai bine înfiezi un copil decât să-ți iei un câine” , „E prea costisitor să ai un câine în casă, plus că locul lui e afară, dintotdeauna a fost așa .”, „Cu ce te ajută să investești timp și bani într-un animal, care nu-ți aduce nimic bun, când ai putea face ceva util?” , „Mulți oameni mor de foame ,iar tu strici mancarea pe câini!” etc. Buuun! Lista poate continua.Totuși, cred că nu trebuie să confundăm lucrurile.
1.A înfia un copil e o decizie de familie destul de dificilă și oportună pentru cei care își doresc cu adevărat și implică, totodată, o mare responabilitate, iar procedurile sunt destul de complicate.Însăși ideea de a îngriji un copil este un fapt primordial, care nu se ciocnește cu ideea de a avea sub acoperiș un câine, din contra, se completează.Un copil care crește alături de un animal de companie va fi mult mai responsabil,va îndrăgi animalele, va fi conectat cu natura și își va putea fructifica energia într-un mod benefic.
2.Cum lumea a evoluat sau cel puțin așa se susține, s-a modificat și rolul animalelor de companie.Câinii sunt capabili, pe lângă abilitatea lor de pază, de supraveghere a casei și de prindere a infractorilor,să aibă grijă de oamenii cu dizabilități, să fie de un real ajutor oamenilor care trăiesc singuri, uitați de familie, de lume.Nu e costisitor să ai grijă de un câine atât timp cât o faci într-un mod corespunzător și îi oferi ingredientul vital:iubirea.Totul este activat prin intermediul iubirii.
3.Puținul timp și suma modică pe care le poti cheltui pentru un câine reprezintă minimul ce îl poți face pentru o ființă care este devotată ție în toate, care te așteaptă cu ochii ațintiți spre ușă până ajungi acasă seara, fără să se atingă de mâncare sau de apă, care se bagă în sufletul tău când ești trist, oferindu-ți afectiune și care nu te deranjează din somn nici pentru a cere să-și facă nevoile.Oare o ființă pentru care tu ești lumea lui, nu merită acel puțin timp de recreere, care îți profită tot ție?
4.Nu cred că mulți oameni mor de foame din cauza celor care au în grijă câini sau alte animale.Oamenii și nevoile lor primează întotdeauna, iar dacă ar fi să aleg între a oferi porția mea de mâncare unui om nevoiaș sau unui câine, i-aș oferi-o nevoiașului, fără să stau pe gânduri o clipă.Da, am văzut mule persoane cu potențial financiar care preferau să lase mâncarea să se strice, să o dea câinilor sau să o arunce pur și simplu la gunoi decât să o ofere altor oameni, dar nu cred că e cazul să generalizăm.Aceasta este o altă discuție pe care o voi aborda cu o altă ocazie.Problema nu se pune astfel.Oamenii și câinii, implicit animalele sunt categorii diferite, care se disociază.Totul ține de a fi uman, de a ști care ne sunt prioritățile și de a păstra un echilibru în toate.Ușor de zis, greu de făcut! Poate ar fi cazul să începem cu noi, să analizăm ce avem și ce nu, care ne sunt nevoile și să ne abținem în a arunca ochiade în curtea vecinului.Înainte să judecăm, ar trebui să privim în ochii celuilalt și să vedem ce îl face cu adevărat fericit - indiferent despre ce este vorba - și să respectăm alegerile sale.Haideți să ne molipsim cu fericirea celorlalți și să o dobândim pe cea proprie.
Mărturisesc că mi-am dorit un câine de micuță, dar l-am primit abia acum 5 ani și a fost o mare surpriză, mai ales că acest cadou a venit din partea tatălui meu.Menționez că stau la curte și sunt înconjurată de fel și fel de câini care dau târcoale, însă, atât eu ,cât și fratele meu ne doream un câine al nostru, un prieten energic care să întrețină atmosfera vie în casă.Tatăl meu, pot spune că era contra a orice însemna pas de animal în casă, ba chiar, de câte ori îi aduceam în discuție dorința de a avea un cățel, îmi zicea „Nu vreau să văd nici un OZN în casa mea”.Astfel că, nimic nu anunța cadoul lui .Avea 2 luni când a ajuns la noi, era un ghem maro de blană, acum e ca spuma laptelui.E cea mai cuminte cățelușă pe care o puteam avea.E imposibil să nu o adori.Știu că sunteți de părere că sunt subiectivă pentru că e a mea, dar eu nu spun lucruri pe care nu le vad și le simt.E un moment minunat când ajungi acasă și te întâmpină doi ochi înlacrimați, care te ceartă că ai plecat fără deținătoarea lor sau când, fiind prinsă în diferite treburi vine și te cheamă la masă prin cateva semne murmurate cu gura …cea care stă lângă tine până când binevoiești să o însoțești…
Acea ființă pe care nu ai cum să n-o iubești, care te pândește dimineața până deschizi ochii pentru ca să vină peste tine să-și primească porția de alint, iar mai apoi te anunță ca e vremea să o conduci afara…Cea care nu intră în casa până nu ți-a arătat lăbuța și nu a primit acceptul că e destul de curată pentru a intra sau care merge singură la baie când știe că este murdară…cea care în timpul mesei stă sub masă și te atinge cu lăbuța ori năsucul, pentru a-ți atrage atenția că vrea să primească mâncare …acea ființă care te conduce până la bolul cu apă, pentru a-ți arăta ca ai uitat să-l mai și umpli…acea cățelușă care te surprinde cu fiecare zi care trece cu fel și fel de năzbâtii și pe care nu ai cum să nu o adori… fără ea, casa nu mai e la fel.
Sincer, eu cred că în momentul în care ai un câine, dacă știi cum să-l îngrijești, să-l educi asemenea unui copil și să-i oferi iubire, nu vei întâlni nicio problemă.Nu degeaba se spune că un câine este asemenea stăpânului, el este oglinda celui care-l îngrijește.Nu dați vina pe animale pentru neglijența omenilor.Noi suntem cei înzestrați cu rațiune, nu ele (sau cel puțin așa ar trebui).Deși, de multe ori, am vazut oameni imuni la necazurile celorlalți și animale care le-au oferit oferit ajutor oamenilor aflați la nevoie.Nu subestimați animalele.Nu adoptați sau nu cumpărați un animal dacă nu vi-l doriți cu adevărat, pentru ca mai apoi să-l abandonați.Fiți umani și apreciați tot ce aveți!
Dacă doriți mai multe motive pentru a vă convinge de efectele benefice a unui câine asupra omului, puteți accesa: http://www.psychologies.ro/sanatate-2/efectele-terapeutice-ale-cainilor-2140999 .
Zâmbeste-i zilei de azi, pentru ca ea să te celebreze!
04-07-2018
Distribuie
