Femeie...trebuie sau îți dorești?

De vreo două săptămâni este plin Feed-ul cu postări diverse despre Jennifer Lopez.De la venerare până la jigniri.Nu empatizez cu nimic ce tinde spre exagerare.

Buuun...

Jennifer Lopez a concertat la București și a făcut un show de excepție, toată lumea a fost în delir.Da, arată foarte bine; da, are grijă de ea, de corpul ei; da, este o profesionistă și se pregătește intens pentru spectacole și strălucește pe scenă.Da, merită apreciere pentru efort, pentru imaginea creată de-a lungul anilor, pentru munca din spate și pentru lucrul cu sinele.Și nu, nu trebuie să arătăm toate ca Jennifer Lopez la 56 de ani și nici nu avem cum, pentru că nu avem construcția ei, nici exercițiul ei-adoră să facă sport și o face de mai bine de 40 de ani, se știe că face antrenamente intense, cu greutăți mari și mănâncă sănătos, rigurozitate de la care nu se abate.

În ceea ce mă privește, pe JLo am apreciat-o mereu ca femeie, în primul rând, are un magnetism aparte, care nu poate trece neobservat, apoi ca actriță și ulterior ca și cântăreață.Melodiile sale te ridică de pe scaun, dar nu-mi transmit emoție.În general, pune accent foarte mult pe dans, pe ținute, pe imagine și mai puțin pe voce.Da, asta se caută și s-a adaptat vremurilor, dar cred că s-a exagerat cam mult cu acest subiect.Înțeleg, toată lumea a așteptat concertul lui JLo, a fost incendiar, toată lumea s-a distrat și a fost hipnotizată de cât de bine poate arăta la 56 de ani... dar să se formeze două tabere de femei care aruncă cu jigniri, unele în altele, mi se pare total deplasat.

Voi face o comparație, deși nu cred că poate exista o comparație între JLo și Lara Fabian.Sunt foarte diferite din cam toate privințele... dar o să mă refer la prestație și la cum văd eu o artistă și implicit femeie „frumoasă”, demnă de apreciere.Înainte de toate, gusturile nu se discută.

Anul trecut Lara Fabian a concertat la București, la Sala Palatului.Visam să o văd și să o ascult cântând, mi se pare de o finețe și o eleganță fără margini.Am reușit să luăm bilete, iubitul meu a zis că e un cadou pentru ziua mea de nume și sincer...a fost mai mult decât un cadou.Femeia aceasta este un înger și mi s-a părut că a rămas la fel de tânără și luminoasă, același surâs frumos, aceeași privire caldă.Pe mine m-a fermecat de cum a apărut pe scenă, fără ca măcar să spună ceva.Când a început să cânte, nici nu mai respiram, nu-mi doream să stric „perfecțiunea”.Ea a deschis seara și implicit scena și a dus concertul la cel mai înalt nivel.Adevărul e că nici nu avea nevoie de completări.Da, a fost perfecțiune.Două ore a cântat doar live, când acapella, când acompaniată doar de pian, când acompaniată de band.Am plâns, am râs, m-am energizat.A fost emoție pură dăruită din inimă și o să-mi amintesc toată viața.A vorbit cu noi înainte de fiecare piesă, s-a confesat, a zis și câteva cuvinte în română.Ne-a arătat respect mai mult decâ o facem noi, români între români.Nu a fost spectacolul efervescent a lui JLo, nici nu era nevoie, prea multă agitație ar fi stricat toată atmosfera...în schimb a fost sublim.Pentru mine, Lara Fabian este o femeie și o doamnă, care te lasă fără aer la propriu doar prin simpla prezență.Vocea ei a străbătut tot orașul, nu numai Sala Palatului.Pentru mine un artist e emoție pură.La cei 55 de ani arată fără reproș, dar nu am văzut nicio postare să vorbească despre concertul Larei Fabian și asta mă întristează.Se pare că o femeie care-și pune sufletul pe scenă este mai prejos decât o femeie care-și pune formele pe scenă, iar asta nu voi agrea niciodată.Artistul trebuie apreciat la adevărata sa valoare, fără a fi subiectivi.

Da, haideți să apreciem munca, frumusețea, calitățile fizice care s-au păstrat și chiar îmbunătățit de-a lungul timpului, dar nu trebuie să arătăm ca JLo, pentru a fi frumoase și a ne simți bine în pielea noastră.Fiecare femeie își alege drumul și doar ea poate decide ce o împlinește cu adevărat.

Iar afirmații precum:„ Toate tăntițele de la cratiță să tacă sau să pună poze cu ele, dacă au curaj”-deja merg într-o cu totul altă direcție.Fiecare femeie sau bărbat are o tăntiță în viața ei/lui care a muncit foarte mult, care s-a dedicat familiei și face o mâncare gustoasă de nu o uiți câte vieți vei avea.Înainte, perspectiva societății era alta: ești grasă, implicit ești frumoasă și o duci bine.Femeia trebuia să „umple patul”, aceasta era tipologia de femeie care respecta rigorile societății.De ceva timp încoace se promovează foarte mult femeile lucrate la sală- abdomen plat, sâni fermi, fund bombat + lista nesfârșită de intervenții estetice.Acum poți ajunge la forma ideală cerută de societate oricând, prin motivație și intervenții care-ți golesc buzunarul, normal.Banii ne învârt după bunul plac al societății.Ce e drept, unele femei sunt înzestrate de la natură cu forme și cu o vitalitate aparte, în timp ce altele vor depune mai mult efort să ajungă la forma „ideală” sau poate că nu vor ajunge niciodată la dimensiunile lui JLo,oricât se vor strădui.Ideea este că vremurile se schimbă, ce acum e wow, mai târziu va fi bauuu.Poate peste câțiva ani vor fi apreciate formele plate, femeile considerate prea slabe acum vor fi etalonul... nu vom ști decât când vom vedea, dar mereu e bine să ne întrebăm: Este acest lucru important pentru mine? Mă împlinește să am o siluetă „perfectă” în opinia societății?

Apariția lui JLo în România a fost de fapt o scânteie care a aprins flacăra problemelor ascunse sub preș de o vreme-ncoace.

De câțiva ani ni se tot induce cum ar trebui să arătăm, cum ar trebui să ne trăim viața, unde ar trebui să mergem în vacanță, ce gadget-uri sunt mai utile...mereu avem de schimbat ceva și cele mai expuse sunt femeile.Este adevărat, nimic nu îndreptățește jignirile aruncate femeilor din partea altor reprezentante ale sexului frumos, doar din frustrare... și țin să menționez că nu sunt de acord cu acest comportament, însă pot vedea problemele din spate.Cândva, femeia devenea mamă și se dedica copiilor și casei/ grădinii și își aștepta bărbatul cu masa pusă.Da, aveam nevoie de evoluție, aveam nevoie să fim văzute, respectate și să alegem liber, doar că... am exagerat un pic... un pic mai mult... și în loc să ne facem viața mai ușoară ne-am complicat-o grav.Acum femeia nu e doar femeie (mamă, soră, mătușă, bunică, soție etc), dar e și bărbat...poate mai bărbat decât femeie.Acasă muncește, la muncă muncește.Este și mamă cu normă întreagă, dar și femeie de business.Pentru a arăta societății capacităcile sale și pentru a fi validată, trebuie să fie cea mai cea mamă, cea mai cea femeie în societate, dar și cea mai sexy soție, aranjată, parfumată- ideală pentru soțul tău... păi cum, dacă altele pot, tu ce scuză ai?! Cum de altfel au fost si multe dintre postările despre JLo: Dacă ea arată atât de bine la 56 de ani, apăi tu ce scuză ai?! Nu e o scuză, este despre a vedea ce primează pentru tine ca femeie, pentru că ai nevoie de pauze, ai nevoie de odihnă, ai nevoie de relaxare pentru a fi și te simți femeie.Dacă nu o faci tu, te obligă natura.

Nu mai priviți totul de suprafață și nu generalizați!

Întrebarea mea este: Credeți că asta e viața pe care o merităm?! Să facem mereu slalom printre cerințe și așteptări?

Dacă vreau să am un abdomen plat, aleg să fac mișcare, să mănânc sănătos, să merg la sală, să îmi organizez ziua pentru a da randament, dar fac toate aceste lucuri doar pentru că e alegerea mea, pentru că vreau să mă simt bine în pielea mea, nu pentru că JLo a concertat în București și toată România a scos la apel femeile: că nu se respectă,  că nu au motivație, că nu se apreciază, că nu arată bine, că nu se mențin, că nu fac efort etc...

Femeile au obosit să răspundă cerințelor și au adunat frustrări, pentru că oriunde privești se promovează perfecțiunea și lipsa ei.Sunt bombardate din toate părțile cu trebuie, trebuie, trebuie...nu trebuie... dar cel mai grav este că tot femeile se luptă între ele și contribuie la înmulțirea taskurilor de pe-o zi pe alta, pentru a arăta că pot.Întrebarea e: De ce ne torturăm?

Bărbații mănâncă de toate, beau de toate... sunt unii care sunt pasionați de sport și îi găsești făcând constant mișcare, dar pe ceilalți cine îi judecă? Probabil bărbații între ei mai fac glume, dar ies la o bere și s-a rezolvat problema.Nu deranjează pe nimeni kilogramele în plus...știți vorba veșnică care încă se păstrează: Așa-s bărbații.Femeile nu judecă bărbații, din contră îi acceptă oricum ar fi, ba chiar îi și supraestimează: barbații cu burtă sunt sexy!- spuse o ea și toate celelalte s-au resemnat și au luat-o de bună (chiar sunt curioasă cine a scos vorba asta).Fie vorba între noi, ce este sexy la o burtă?! Vă rog eu, nu mai generalizați că vă cred pe cuvânt bărbații.Că sunt însurați sau nu, câți bărbați cu burtă nu sunt?!Nici bărbații nu-i judecă ceilalți bărbați, noi de ce o facem? De ce ne împovărăm cu atâtea sarcini? De ce ne suntem proprii dușmani? De ce niciodată nu e suficient?

Oare așa puțin merităm noi???

Totul bine și pace...dar ... femeile „nu sunt îndreptățite” să spună că nu pot, că nu vor... femeile trebuie să fie perfecte, fără burtă, fără celulită, fără vergeturi... ei bine, ele au datoria să fie intacte în fiecare moment! Să se trezească direct machiate și mereu fresh, să scoată mereu din buzunar asul, în funcție de context, pentru a arăta că merită! De ce? Pentru că alte femei pot! Ești femeie, te supui.Ne era frică să fim supuse bărbaților, dar ne supunem în fiecare moment cerințelor care vin peste noi ca o avalanșă.Ba chiar ajungem să ni se pară normal.Sunt sigură că tot de la femei a pornit această goană după mai bine, mai mult... pentru că putem.Dar oare chiar vrem?!

E vina noastră, da, și o spun cu mâna pe inimă, pentru că-mi pare enorm de rău că nu suntem capabile să ne susținem, să ne încurajăm, să ne respectăm, să ne apreciem pentru toată munca pe care o depunem zi de zi, clipă de clipă.Ne sacrificăm, ne epuizăm, ne negăm puterea și ne războim între noi, în timp ce bărbații privesc neputincioși și fără să înțeleagă ceva.Știu doar că li se cuvine și nu, nu e vina lor, toată istoria i-a învățat că li se cuvine... pentru că sunt bărbați.Toate femeile le-au repetat iar și iar și iar:Tu poți/nu poți pentru că ești băiat (și implicit bărbat).Femeile luptă pe două fronturi: atât cu femeile, cât și cu bărbații.Întrebarea e: Până când?

Doare ce spun? Da, e o durere pe care fiecare femeie o poartă în interior, dar o acoperă cu zâmbete false și minciuni frumoase.Totul pentru a nu da ocazia altei persoane (cu predilecție femei) să o vadă vulnerabilă, pentru că se gândește că oricine îi va vedea vulnerabilitatea, va profita.Da, o presiune în plus ar fi prea mult.Și uite-ne toate cum stăm și o admirăm sau o invidiem pe Jennifer Lopez, dar uităm să fim femei, să ne admirăm noi pe noi, ne mimăm viețile, tindem să râvnim viețile altora, dar noi nu suntem bine cu noi și din păcate exteriorul nu ne ajută, din contră.

JLo ne arată că oferim prea mult, dar cerem atât de puțin!

De ce ne punem buze, sâni, fund și tot ce se poate pentru a atrage atenția bărbaților care nici nu se sinchisesc să fie bine cu ei, apăi cu noi?

Vă rog din suflet, voi care sunteți mame, de fete, dar și de băieți, educați-i să se iubească pe sine și să iubească, să se respecte și să respecte, să știe că merită să fie văzuți și apreciați pentru ceea ce sunt ca oameni, nu pentru aspect, nu pentru bani sau kg!Dacă ei sunt fericiți și se simt bine în pielea lor, asta e cel mai important.Restul... detalii!

P.S. Eu...eu mă răsfăț cu o prăjitură dulce-acrișoară de la Select (aici găsești cele mai bune prăjituri din Iași!).Mă unge pe suflet, atât pot să zic!

Și... da, mă străduiesc să-mi fiu de ajuns.

Mulțumesc, Doamne!