Cum stai cu încrederea?

 Care este acel lucru pe care îl poți câștiga foarte greu? Dar pe care îl poți pierde într-o clipă?

Încrederea.

Simți greutatea acestui cuvânt?

Poate că adesea te minți că cea mai importantă parte dintr-o relație este iubirea... dar ce ar face iubirea fără încredere? Câte iubiri rezistă fără încredere? Poate știi tu... eu m-am resemnat. Am simțit de multe ori că atunci când a plecat încrederea, s-a prăbușit tot ce s-a construit pe fundația ei... și fie s-a terminat acolo acea relație (indiferent că ne referim la familie, partenerul de viață, prieteni...), fie a devenit distantă, fie a continuat, dar cu asumarea recâștigării încrederii-ceea ce este un proces împovărător, dar nu imposibil. Ține de voință, de conștientizare ... însă până acolo, încrederea a făcut treaba cea mai grea.

Când ai o problemă, la orice oră din zi și din noapte, la cine apelezi prima dată? Știu că deja ți-a venit cineva în minte. Da, ea/el e.

La persoana în care crezi cel mai mult, care ar sări în orice clipă să te ajute. Poate te gândești la partener, membrii de familie, prieteni... selecția se face automat în funcție de gradul de încredere. Vorbim de relații solide și create în mod conștient și asumat. Poate ai trăit sau ai auzit de multe ori „m-am îndragostit și am avut încredere în el/ea, dar m-a trădat”, în acest caz e ușor de înțeles că îndrăgostirea a mascat încrederea, o bază care se construiește în timp. Când ești îndrăgostit, tot în jur este îmbrăcat doar în nuanțe pastelate, totul prinde viață, vezi doar zâmbete, doar calități... ei bine, testul încrederii îl poți conștientiza abia când dispare acest „văl”... când îl poți vedea fără filtre pe cel din fața ta... exact așa cum este, atât cu părți bune, cât și cu părți mai puțin bune. Până la urmă defectele ne diferențiază și ne fac unici. Odată ce s-a ridicat vălul îndrăgostirii, iubirea ia o altă formă ... și abia acum încrederea devine aliatul de nădejde al iubirii.

Fă un exercițiu de imaginație: gândește-te că iubirea este așezată pe un piedestal foarte solid și atent lucrat. Ai așteptat-o de atât de mult timp, încât crezi că e tot ce ți-ai fi putut dori. Reflectează cât timp și de câte resurse ai avut nevoie, pentru a putea zidi acest piedestal... pentru ca măreața iubire să poată fi văzută și apreciată. Simți preaplinul, aici și acum, dar nu știi cât va ține. Omul mereu va căuta să se îngrijoreze de lucruri „posibile”, doar pentru a nu rămâne în prezent. Trece o zi, trec două, începi să te liniștești- încrederea este pe poziții și poate cuprinde în palme iubirea. Crezi că ai găsit secretul fericirii și tot ce faci este să admiri iubirea cum pășește mândră pe neclintitul piedestal. Dintr-odată se aude un sunet asurzitor, moment în care iubirea se sperie, alunecă și cât pe ce să cadă din înalt. Totuși, un colț s-a rupt din piedestal (încredere), iar iubirea începe să fie mai precaută la felul cum pășește. Are mai puțin spațiu decât înainte... și chiar dacă s-a speriat destul de tare, decide să alunge gândul că acest moment s-ar putea repeta. Alege să se mintă, pentru a savura confortul de moment.

Ce s-a întâmplat?

Poate o ceartă, poate o jignire care a împuns inima... poate un moment de neatenție, dar e doar începutul pierderii încrederii.

Azi este soare deasupra iubirii, iar ea este încrezătoare că va putea ține capul sus, fără să se mai împiedice.Azi a reușit, s-a mai destins nițel și se poate întinde să se odihnească peste noapte. Dis-de- dimineață, însă, este trezită brusc de tunete și fulgere, simte că este expusă, dar speră că încrederea o va proteja, în fond, datorită ei este atât de sus. Încrederea a luptat ore în șir pentru a ține iubirea în siguranță. Știe că presiunea este pe umerii ei, iar iubirea crede că i se cuvine această protecție.Vremea se mai liniștește în cele din urmă, nu fără a lăsa urme.Iubirea este în afara oricărui pericol, s-a adăpostit într-un colț, dar încrederea a fost nevoită să rămână neclintită în fața descărcărilor electrice. Are multe răni... își tot repetă că e de datoria ei să protejeze iubirea... păcat însă, că iubirea nu-i oferă nici o fărâmă de atenție. Baza piedestalului este distrusă parțial, însă de această dată nu este în pericol doar încrederea, ci și iubirea. Încrederea se mai sprijină doar pe partea dreaptă, iar iubirea alege din nou să se mintă că „totul va fi bine”, fără a privi măcar o dată încrederea în ochi.

Cum te simți când cineva te-a trădat? Când ți-a „lovit” încrederea?

Probabil ca după o furtună...răpus la pământ.Când te dezmeticești, analizezi pagubele și te gândești ce mai poți salva...

 Oricât de mult ai iubi o persoană, din momentul în care încrederea se surpă în interiorul tău, iubirea devine șchioapă și expusă atacurilor de orice fel. Poate nu conștientizezi adesea cât de multă putere se naște în „miezul” încrederii. Oferi încredere unui om, iar acel om poate deveni cea mai bună versiune a sa, inspirând la rândul său generațiile care vin din urmă. Încrederea este molipsitoare, se transmite din generație în generație și poate schimba lumea- în bine sau... o poate conduce spre dezastru. Bineînțeles că este și reversul, să oferi încredere unui om, care ulterior te trădează și nu numai atât, își va crea un mod de viață în a-i dezamăgi pe toți care-i sunt aproape, într-un anumit moment al vieții. Probabilitatea ca victimele acestui om să dea mai departe și altora ce au primit, este extrem de mare. Încrederea poate face ca oamenii să renască precum Pasărea Phoenix, iar lipsa încrederii poate deveni o molimă care sufocă sufletul fiecărui om care-i iese în cale.

Gândește-te că încrederea este o sămânță, iar responsabilitatea ta este să o plantezi, astfel încât să dea roade.Dacă îți asumi această sarcină, vei căuta un sol fertil (un om), vei vedea care-i sunt proprietățile (valorile) și când ți-ai încheiat analiza (ai cunoscut omul, atât în momentele de glorie, cât și atunci când a eșuat), alegi să plantezi sămânța ( îi oferi încrederea).De asemenea, ai în vedere că va trebui să oferi atenție și grijă sămânței, pentru a crește armonios- primind soare, apă și... mai ales iubire.Nimic nu crește fără a veni cu aportul propriu. Oferă și vei primi, iar dacă alegi să nu oferi, nu poți pretinde de la celălalt. Dar... poți face totuși ceva cu adevărat semnificativ... poți alege cui oferi încrederea ta.Nu numai că poți, ar fi indicat... nu de alta, dar ce te faci fără încredere?!

Poate vă întrebați ce s-a întâmplat cu iubirea de pe piedestal?

Ei bine, continuarea o va rescrie fiecare dintre voi și nu doar o dată, ci de nenumărate ori, cu fiecare persoană care vă va trece pragul minții, inimii sau chiar al sufletului.

Încrederea e sămânța din palma ta. Unde alegi să o plantezi?

A oferi încredere este o alegere. Alege conștient și asumat.

Tu poți rescrie povestea încrederii chiar azi! Începe cu începutul- Cum stai cu încrederea?