Ce a fost și nu mai este...

Anul trecut scriam despre cum pierdem bucuria lucrurilor mici... despre cum ne enervăm în trafic și umplem frigiderele tuturor cu de toate, despre zăpăceala după cadouri... și cum uităm de tot este important (acum îmi dau seama că eram departe de a cuprinde „totul”). Ceea ce priveam atunci îmi întrista sufletul, ceea ce văd de vreo 2 săptămâni... mă adâncește cu totul. Aș fi vrut acum să vorbesc despre Moș Nicolae, care acum câțiva ani, venea cu fructe și dulciuri, șosete și mănuși la cei cuminți, nicidecum cu ultimele noutăți în materie de tehnologie... iar cei obraznici găseau în ghete un băț bine lustruit). Am fost un copil cuminte, dar mai primeam un bețișor din când în când, să se asigure că mă mențin pe drumul cel bun. Mă amuză și acum când îmi amintesc... dar din păcate o să mă opresc aici, pentru că simt că și Moș Nicolae e depășit de ceea ce se întâmplă zilele astea în România. Sper doar ca măcar el să se fi îndurat de noi și să fi venit prin casele noastre... chiar și cu un băț... nimic nu e pierdut când mai rămâne un licăr de speranță.

Bineînțeles că e vorba de politică, mereu e politica... orice ai face, oriunde ai merge. În curând alegem președintele și nu doar atât, noi ne zidim viitorul și e de datoria noastră să votăm, e dreptul nostru de cetățeni, sper doar să dăm dovadă de spirit civic și față de cei din jurul nostru. Nici nu știu cu ce să continui, pentru că recunosc- e împovărător tot ce se întâmplă, iar în loc ca mass media să facă lumină în gândurile noastre, mai tare le încâlcesc. Deschid tv-ul-ceartă, deschid telefonul- ceartă, deschid laptopul- ceartă, ies să mă plimb- ceartă... oriunde mergi și orice faci te lovești de ceartă. Mi-aș fi dorit ca într-o țară democratică, în care suntem, și ne batem cu pumnul  în piept că tragem tare să o păstrăm așa, să dăm dovadă de respect față de opinia celuilalt, față de principiile celui de lângă noi. E imposibil ca într-o țară care se respectă, toți oamenii să aibă o părere unică. Fraților, suntem diferiți, cu toții, din creștet până în călcâie- fizic, psihic, emoțional... din toate punctele de vedere. Am impresia că am uitat cu toții de unde venim și unde ne vom întoarce. De când au început pregătirile pentru alegeri, fiecare dintre noi se proclamă un președinte mai bun decât celălalt... nu suntem și cu siguranță mare parte dintre noi nu vom fi președinte, pentru că fiecare are drumul propriu. Atât timp cât ne facem datoria de cetățeni și arătăm iubire față de țară ( măcar noi, dacă cei de la putere nu au arătat vreodată că știu cu ce se mănâncă.), lucrurile se vor așeza.Da, votăm, ne pasă și ar fi de preferat să ne intereseze viitorul nostru și al copiilor ce vin din urmă și știu că alegerea unui viitor pentru toți e o presiune enormă pentru popor în zilele acestea, dar nu o să putem alege conștient, atât timp cât noi ne pierdem în polemici fără sfârșit cu familia, cu prietenii, cu cei dragi, cunoscuți sau abia cunoscuți, îndepărtându-i pe toți și însingurându-ne tot mai mult. Cel mai aprig război e în noi... e cu noi înșine!

Vă mai întrebați de ce vă doare capul? De ce vă simțiți triști, supărați, nervoși, mânioși? Cum să fim altfel, dacă fiecare zi- de dimineață până seara arătăm cu degetul către celălalt?

Haideți să facem trei pași în spate și să privim situația în ansamblu. E o situație fără precedent, dar mai devreme s-au mai târziu era inevitabilă, pentru că atât noi, cât și țara aveam nevoie de o schimbare, urgent. Ceea ce se întâmplă azi în România vine pe fondul redirecționării întregii lumi către NOU, iar țara noastră nu era nici măcar pe-aproape de evoluția altor țări, indiferent că vorbim de infrastructură, tehnologie sau inteligență artificială. Fie că vrem sau nu, inevitabilul tot se va produce. Criza nu este atât economică, cât mai degrabă existențială. Românul este într-o continuă fugă după mai bine, mai mult... dar se neglijează pe sine, ori noi suntem: trup și suflet. Nu poți să faci zi de zi tot ce este necesar pentru trup (și de multe ori nici pentru acesta) și să te aștepți ca viața să ți se ofere pe tavă. Românul nu mai are timp de sine, de familie, de prieteni, de cei dragi... deși de dimineață până seara muncește pentru a fi mai aproape de cei dragi și caută cu disperare să-și găsească liniștea... sau cel puțin așa crede. A venit timpul să punem focusul pe propria persoană, să privim în suflet și să-l îngrijim asemenea trupului, pe care azi îl schimbăm în fel și fel. Poate credeți că divaghez, dar nu este așa.Fiecare individ este împins de viață să facă schimbări în primul rând pentru sine. Într-o țară cu peste 19.000.000 de locuitori, în care poate nu toți (deși cred că mai devreme sau mai târziu toți vom trece prin asta), dar măcar o parte dintre români este într-o continuă schimbare la nivel psihic și emoțional, în vremurile acestea tulburi- post pandemie, războiul care a luat amploare dincolo de granițe, criza majoră la nivel de țară, de continent și nu numai... oare să ne mai mirăm că România a devenit tot mai fragilă în fața noilor alegeri?

 Noi suntem România. Fiecare om care trăiește în această țară sau în diaspora poartă cu sine amprenta unei țări care strigă schimbarea! Acum are această ocazie și de noi depinde să decidem în acord cu rațiunea și iubirea de țară! Alegerea doar pe baza emoției de moment sau doar prin prisma rațiunii poate însemna o greșeală fatală. Nu fac politică, nu sunt în măsură, sunt mulți specialiști care au informații prețioase ce ne pot lumina, doar că mesajul lor nu mai ajunge la suprafață din cauza informațiilor false și eronate care sunt distribuite peste tot în online.

Acum o săptămână treceam pe străduțele pitorești din Sibiu, căutând parcare (da, mi s-a confirmat încă o dată că este o problemă națională –lipsa locurilor de parcare) și fiind cu ochii peste tot, privirea s-a oprit pe un mesaj stradal:„ Votați ce vreți, oricum vom da vina pe voi!”. Îmi pare rău că nu am reușit să citesc și restul mesajelor, dar acesta mi-a rămas întipărit în minte. Mereu alegerile din prezent vor fi criticate de generațiile care vin din urmă. Poate și noi i-am judecat pe părinți și bunici pentru alegeri, cu mintea de acum credem că am fi ales altceva, că am fi putut să schimbăm mersul lucrurilor și azi nu am fi ajuns aici. Ei bine, acum avem ocazia să facem mai bine, să alegem conștient, dar nu pentru a arăta ce putem face noi și nu au făcut alții, ci pentru că este datoria noastră. Nu mai avem nicio scuză. Eu cred că părinții, bunicii și toți strămoșii noștri au făcut tot ce le-a stat în putință, și-au dat viețile pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de România. Țara asta este creația lor! Celor dinaintea noastră li se datorează propria noastră existență. Să sperăm că reușim să facem măcar un sfert din ceea ce ei ne-au oferit, prin jertfă. Măcar un vot conștient, putem da și noi României și întregului neam de români.

Votul este o responsabilitate, o piatră pe care o cărăm pe umeri, sperând că va fi bine. Și eu cred că va fi. Poate orice am alege, nu va fi ceea ce și-ar fi dorit copiii sau nepoții noștri, dar fiecare generație trebuie să aleagă în primul rând pentru cei de acum, vizați în mod direct și în funcție de nevoile actuale ale poporului și a țării. Strămoșii, bunicii, părinții au luptat pentru ca noi să putem vota astăzi!Trebuie să alegem atât cu inima, cât și cu mintea, fiind conștienți de ceea ce ne dorim cu adevărat pentru viitor. Promisiuni sunt multe, iar nevoi și mai multe. Cei dinaintea noastră au pus țara mai presus decât propria viață, decât propria familie și noi ce facem acum?! Nu suntem dispuși să punem iubirea de sine, iubirea de familie și de țară mai presus de orgoliu nostru personal? Ce ar spune străbunicii și bunicii noștri care și-au trăit viața în războaie vâzându-ne cum ne rănim cu injurii și cuvinte grele, care nu se vor șterge nicicând?

Fraților, țara e a tuturor românilor, indiferent cu cine votați! Doar fiți conștienți și asumați că votul vostru poate face diferența pentru toată țara! Fiecare român are șansa de a fi împăcat cu alegerea pe care o face pentru întregul popor. Asta e puterea noastră! Împreună suntem o putere, separat nu vom reuși niciodată, doar vom fi niște păpuși în mâinile celor care dețin puterea.

Zilele acestea, mai mult ca niciodată, români de toate vârstele scandează pentru libertate, pentru democrație, pentru apărarea drepturilor, ceea ce este de apreciat pentru că spiritul național a prins viață după o lungă perioadă de amorțire. Haideți să apărăm țara și ce este de drept al nostru, cu toții, nu unii împotriva altora!

Parerea mea, părerea ta, părerea noastră- toate contează! Toate părerile merită ascultate și respectate! Acum mai mult ca niciodată trebuie să fim uniți, să ne ținem aproape și să ne bucurăm că putem spune ce avem pe suflet! S-a vărsat sânge pentru ca noi să ne putem spune părerile astăzi!

Haideți să prețuim ceea ce avem! Să prețuim că avem o țară, o casă , o masă, o familie, prieteni, că ne putem baza unii pe alții și că o putem face fără violență!

Orice s-ar întâmpla, mereu este un învingător, haideți să fim noi cei care câștigă!

Mai presus de toți și toate: NOI SUNTEM ROMÂNIA!

P.S.: Mi-e dor să vorbim despre cadouri, despre ce face fiecare de Revelion, despre gândurile și planurile pentru Anul Nou ( chiar dacă nu ne ținem niciodată de ele). Mi-e dor...

Un dor pe care nu aș vrea să-l simt- e dorul de Țară! Și aici e nuanță pe care nu aș dori să o pierdem- NICIODATĂ!

Aceste rânduri au fost scrise ieri dimineață- 06.12.2024... astăzi -07.12.2024, ecuația e diferită, dar principiile sunt aceleași. Recunosc că decizia CCR privind anularea turului 1 de alegeri a avut și are un impact semnificativ asupra României și cred că a fost un alt șoc pentru românii din orice colț al lumii, având în vedere că în diaspora deja începuse votul pentru turul 2. Nu o să comentez. Ceea ce vă îndemn este să mergeți la vot- când va fi... nu pentru ei, ci pentru noi. Noi trebuie să punem preț pe dreptul și puterea noastră, atât la nivel personal, cât și la nivel de popor. Ne-au subestimat de multe ori, o vor vace și de acum încolo.

Concluzia: Atâta ceartă... pentru nimic! Păstrați-vă oamenii aproape!

Noi suntem români și ne descurcăm în orice situație! Acum mai mult ca niciodată este momentul nostru!

Pentru România! Pentru NOI!